Author Archives: admin

Divortul

Studiile spun ca 45% din cupluri divorteaza pana in 15 ani de relatie. Nu stim daca restul de 55% au o relatie asa grozava de nu aleg sa divorteze, dar stim ca nu au ales calea asta, a divortului.

Am inceput cu textul asta pentru a modifica putin perceptiile oarecum gresite care apar in mintea celor care ajung sa se confrunte cu o asemenea solutie, perceptii care genereaza comportamente puternic negative asupra propriei persoane dar si asupra celor implicate in aceasta decizie, de divort.

Perceptiile la care ma refer sunt urmatoarele : “este ingrozitor, viata mea se termina aici, situatia este insuportabila, dobitocul/dobitoaca a profitat de mine, mi-a distrus viata etc. Din pacate este o lista lunga pe care o aud si in cabinet si in jurul meu, si spun din pacate pentru ca asemenea perceptii duc la comportamente ca: santajul, amenintarea cu moartea sau tentativele de sinucidere, disputarea copiiilor intr-un mod destul de urat si multe alte exemple pe care multi, cel putin, le-ati auzit daca nu cumva si trait.

Scopul acestui articol este sa incercam sa privim divortul altfel , intr-un fel care sa ajute la o alta gestionare , la alte reactii si stari emotionale legate de divort, nu la cele distructive de care am vorbit mai sus.

Daca vedem  DIVORTUL CA SOLUTIE a unei situatii problema, in relatia de cuplu,  eu cred ca sansele sunt mai mari sa nu uitam de respectul fata de noi si respectul fata de ceilalti. Si avem doua exemple in media (si sper ca si printre noi) care au reusit sa gestioneze cu bun simt aceasta situatie :Mihaela Radulescu si Andreea Marin si binenteles partenerii acestora. Pentru ca este de dorit ca perceptile ambilor parteneri (in mai mica sau mai mare masura) sa fie : “asta este Solutia in situatia noastra” si atunci consecintele acestei decizii nu mai afecteaza in mare masura si nici distructiv, asupra celor implicati

Maxima

Una dintre maximele favorite ale formei mele de psihoterapie este urmatoarea: “Da-mi curajul sa schimb ceea ce pot schimba, linistea sufleteasca de a accepta ce nu pot schimba si intelepciunea de a face diferenta.”

Daca reusim sa ne ghidam dupa ea avem echilibru emotional, adica “ne simtim bine in pielea noastra “. Sper sa va foloseasca!

Eu am si un alt text care cred ca mi-a sustinut motivatia si increderea catre un anume nivel de reusita pe multe planuri ( profesie, familie , stare generala etc). A fost scris de o buna prietena din liceu, pe un pliant pe care cred ca il stiti cu totii , ca asa obisnuiam pe atunci la sfarsitul clasei a XII-a.

O sa il parafrazez ” Pluteste drept innainte si daca pamantul pe care il cauti nu exista inca, fii sigur ca Dumnezeu il va creea pentru a-ti rasplatii indrazneala!

Cand am avut aces la internet am aflat mai multe detalii despe el si daca va intereseaza exista acolo, dar pe mine m-a ajutat doar ca mesaj , foarte mult .

Multumesc Mihaela si ma bucur sa ne vedem de fiecare data!

Barbatii

Vineri dimineata am fost la piscina. Am auzit un instructor spunandu-i unui baietel , care venise sa invete sa innoate, urmatoarele vorbe :”ce ti-e frica, pai ce esti tu barbat , sau ce esti?”.

Din pacate, aceasta este o gandire des intalnita in randul barbatilor, si spun din pacate pentru ca afecteaza pe mai multe parti . In primul rand pe posesorii unei asemenea mentalitatii, pentru ca ei stau intr-o tensiune constata cauzata de gandirea “nu trebuie sa-mi fie frica, pentru ca altfel nu mai sunt barbat”. Pe langa asta si cei din jurul acestor persoane nu se pot bucura de relaxare si echilibru pentru ca au langa ei o tensiune manifestata aproape tot timpul.

Dragi barbati (si sa stiti ca apreciez efortul pe care l-ati facut cei care au ajuns in cabinetul de psihoterapie) este normal sa va fie frica, este normal sa simtiti si voi toate aceste emotii , pentru ca si voi sunteti oameni.

Si daca o sa simtiti frica in anumite situatii sigur o sa ramaneti tot barbati, va asigur ca nu se va schimba nimic.

Poezii

Imi plac poeziile , in general, si una dintre ele este urmatoarea:

Învaţă de la toate…

Învaţă de la toate să ai statornic drum,
Învaţă de la flăcări că toate-s numai scrum,
Învaţă de la umbră să taci şi să veghezi,
Învaţă de la stâncă cum neclintit să crezi!
Învaţă de la soare cum neclintit s-apui,
Învaţă de la piatră cum trebuie să spui;
Învaţă de la vântul ce-adie prin poteci
Cum trebuie prin lume de liniştit să treci.
Învaţă de la toate că toate-ţi sunt surori
Cum treci frumos prin viaţă, cum poţi frumos să mori!
Învaţă de la vierme că nimeni nu-i uitat,
Învaţă de la nufăr să fii mereu curat.
Învaţă de la flăcări ce-avem de ars în noi

Învaţă de la ape să nu dai inapoi,
Învaţă de la umbră să fii smerit ca ea
Învaţă de la stâncă să-nduri furtuna grea!
Învaţă de la soare ca vremea să cunoşti,
Învaţă de la stele că-n cer sunt multe oşti.
Învaţă de la greier, când singur eşti să cânţi
Învaţă de la lună să nu te înspăimânţi,
Învaţă de la vulturi când umerii ţi-s grei
Şi du-te la furnică să vezi povara ei!
Învaţă de la floare să fii gingaş ca ea,
Învaţă de la soare să ai blândeţea sa!
Învaţă de la păsări să fii mereu în zbor
Învaţă de la toate că totu-i trecător.
Ia seama, fiu al jertfei, prin lumea care treci
Să-nveţi din tot ce piere, cum să trăieşti în veci!

Si o alta

Care “mi-a marcat copilaria” , dar inca este o tema de gandire pentru mine:

Şapte pui şi-o biată mamă

Într-un timp, o rândunică avea-n cuibu-i şase pui
Şi privea la ei, sărmana, ca la chipul soarelui!
De cu zori pornea săgeată, căutând pe deal, pe văi,
Hrană pentru puii săi.
Şi-n iubire, nu o dată
S-a culcat ea nemâncată. Dar destul de fericită, că nu s-a întâmplat nicicând
Dintre pui s-adoarmă unul ars de sete sau flămând
Nici n-a fost mai mândră mamă decât ea-ntre rândunici,
Când văzu-ntr-o zi că puii se făcuseră voinici.
Şi n-a mai avut odihnă, nici cât ai clipi sub soare,
Până când pe fiecare pui, nu l-a învăţat să zboare… Dar când toţi puteau să plece, încotro voiau sub slavă,
Rândunica istovită a căzut la pat bolnavă.
Şi cu ochii plini de lacrimi, ţintă-n ochii fiecui,
Zise celor şase pui:
„Dragii mamei, eu de-aseară simt în inimă un cui!…
Aripile greu mă dor
Şi nici vorbă să mai zbor.
Până azi avui putere oricât am avut nevoi
Să găsesc întruna hrană pentru voi …
Astăzi, fiindcă sunt bolnavă, dragii mamei, se cuvine,
Mari cum v-aţi făcut, măicuţă, să-ngrijiţi şi voi de mine.
Şi ca nimeni dintre puii-mi să nu simtă că mi-e rob,
Fiecare să-mi aduceţi zilnic, numai câte-un bob.
Ale voastre şase boabe milostive, mă vor ţine
Până când o vrea cerul să mă facă iarăşi bine…”
Ascultând cuvântul mamei, au zburat cei şase pui
Şi-au adus, vreo şase zile, fiecare bobul lui…
Mai departe însă puii, beţi de-al slăvilor înalt,
Fiecare având nădejdea că-i va duce celălalt,
N-a mai adus niciunul bobul, şi uitata mucenică
A murit atunci de foame, cea mai sfântă rândunică!
Şi-a rămas de-atunci povestea tristă, neluată-n seamă,
Orişicui ai sta s-o spui:
Că o mamă îşi hrăneşte şapte, opt sau zece pui,
Însă zece pui, adesea, nu pot toţi hrăni o mamă.

 

Aleg pentru mine!

Cunosc o doamna (apreciez aceasta cunostinta) , care de cateva luni , impreuna cu familia , a trecut printr-o situatie cu incarcatura negativa si  rar intalnita in viata unui om. Cand ne intalnim, o intreb cum se mai simte si ce s-a mai intamplat.

Ieri am vorbit si mi-a spus printre altele:”am inceput sa fac si lucruri doar pentru mine, sa nu ma mai gandesc ce vor sau isi doresc altii, sa port bluza asta pentru ca imi place mie si ma simt bine in ea, nu pentru ca vrea sotul sau pentru ca ii place prietenei cum imi sta. Si ma simt bine, innainte uitasem asta.”

M-am gandit ca de curand ,pentru aproximativ o ora , am ales sa ma gandesc doar la mine si mi-a placut foarte mult, m-am simtit grozav. Se intampla sa alegem mai putin pentru noi si mai mult pentru alte diverse motive, dar facand  lucruri pe care mi-le doresc si pentru mine, imi adaug multe emotii pozitive in starea mea emotionala.

Initial am numit aceasta ora “pauza de gandire” dar dupa discutia avuta cu doamna este mai potrivit sa spun ” din cand in cand aleg sa ma gandesc doar la mine!”.

Intrebare

Am inceput sa am ceva mai mult timp si m-am mai uitat si eu pe internet.

Am gasit alti colegi cu ceva recomandari si am inceput sa imi pun intrebarea: oamenii care au trecut prin cabinetul meu, in acesti sase ani, care au stat in terapie cel putin 10 sedinte ,ce mai fac, se simt bine, considera inca faptul ca sedintele le-au fost utile?

O parte dintre ei au pastrat legatura cu mine, si apreciez ca mai imi spun cate ceva despre ei, dar mi-ar placea sa stiu si de altii.

Sper ca va simtiti tot mai bine, continuati sa faceti modificari in gandire si mai dati ceva semne, daca va permite timpul si va doriti asta!

TV.

Cine vrea sa ma vada la televizor se poate uita , in fiecare miercuri la 17 40 , la Alpha TV.   Mi-ar placea sa primesc sugestii si comentarii pe blog.

Multumesc