La inceput, m-am gandit sa scriu ca titlu: “viata ca o piesa de teatru”.
Am ales altfel, pentru ca de fapt aici e de dorit sa vorbesc despre mine, despre rolul meu, in aceasta “piesa de teatru”!
Bunica, Dumnezeu s-o odihneasca, spunea: “ce ti-e scris, in frunte ti-e pus”!
Eminescu, cu glossa lui minunata: “tu ramai la toate rece”!
De vreo ceva timp, prin minte imi umbla ideea: “toate la timpul lor si ce e facut sa se intample, se va intampla”
Am incercat sa-mi joc rolul cat mai bine, pana pe la vreo 35, cu efort, e adevarat.
Apoi se pare ca am jucat cu ceva impotrivire, dar mi-a folosit, asta nu m-a tinut mult, cam pana la 40, adica pana prin februarie 2017.
Acum , la 1 ianuarie 2018, imi joc rolul cu detasare, amuzament, seninatate, verticalitate, bun simt etc, intelepciune, as zice!
Vazand lucrurile in acest fel, incep sa ma bucur tot mai tare de ROLUL PE CARE L-AM PRIMIT, IN PIESA ACEASTA GROZAVA, COMPLEXA si COMPLETA, CARE ESTE VIATA!