In facultate ( am dubla specializare psihologie- sociologie) am citit, in bibliografia cursului de Metode si tehnici de cercetare in sociologie, urmatorul experiment “imoral” si chiar o sa citez pasajul repectiv:<\/p>\n
“Imparatul Frederic al II-lea (1194-1250), manat de curiozitatea de a afla ce limba( ebraica, greaca, latina, araba sau limba parintilor) vor vorbi copiii cand vor fi mari, daca de\u00a0la nastere nu vor auzi pronuntandu-se nici\u00a0un cuvant,\u00a0a luat cate un nou nascut din cele 18 regiuni ale imperiului Germanic, ordonand doicilor sa-i ingrijeasca fara a le adresa vreun cuvant. Curiozitatea dementa a imparatului n-a putut fi satisfacuta pentru ca , inainte de a implinii varsta de doi ani, toti copiii supusi experimentului au murit, fara a fi fost atinsi de vreo boala incurabila.<\/p>\n
Carenta afectiva , izolarea sociala, mai ales la varstele timpurii- se stie, astazi- produc totdeauna, daca nu sfarsitul letal ,in orice caz tulburari psihice ireversibile.<\/p>\n
Omul nu devine om decat in contactul lui permanent cu semenii si cu cultura. ( pag.431, Cercetarea Socologica \/ Metode si tehnici , Chelcea S. \/ Marginean I. \/ Cauc I., editura Destin)<\/p>\n
Acum un an aproximativ am intrebat o doamna insarcinata, eu cu bucurie, “este primul copil?”. Ea mi-a raspuns “mai am o fata , el e baiat , deabia astept sa-l dau afara, ca nu mai suport.”<\/p>\n
Credeti ca raspunsul de mai sus implica afectivitate?<\/p>\n
Si m-am gandit ca foloseste sa enumerati voi, cei care cititi, cateva exemple de manifestare afectiva. Multumesc mult , anticipat!<\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
In facultate ( am dubla specializare psihologie- sociologie) am citit, in bibliografia cursului de Metode si tehnici de cercetare in sociologie, urmatorul experiment “imoral” si chiar o sa citez pasajul repectiv: “Imparatul Frederic al II-lea (1194-1250), manat de curiozitatea de a afla ce limba( ebraica, greaca, latina, araba sau limba parintilor) vor vorbi copiii cand […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[4],"tags":[29,15,19,30],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blog.psihoterapie-ploiesti.ro\/blog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/162"}],"collection":[{"href":"https:\/\/blog.psihoterapie-ploiesti.ro\/blog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blog.psihoterapie-ploiesti.ro\/blog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.psihoterapie-ploiesti.ro\/blog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.psihoterapie-ploiesti.ro\/blog\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=162"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/blog.psihoterapie-ploiesti.ro\/blog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/162\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":165,"href":"https:\/\/blog.psihoterapie-ploiesti.ro\/blog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/162\/revisions\/165"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blog.psihoterapie-ploiesti.ro\/blog\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=162"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.psihoterapie-ploiesti.ro\/blog\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=162"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.psihoterapie-ploiesti.ro\/blog\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=162"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}