In facultate ( am dubla specializare psihologie- sociologie) am citit, in bibliografia cursului de Metode si tehnici de cercetare in sociologie, urmatorul experiment “imoral” si chiar o sa citez pasajul repectiv:

“Imparatul Frederic al II-lea (1194-1250), manat de curiozitatea de a afla ce limba( ebraica, greaca, latina, araba sau limba parintilor) vor vorbi copiii cand vor fi mari, daca de la nastere nu vor auzi pronuntandu-se nici un cuvant, a luat cate un nou nascut din cele 18 regiuni ale imperiului Germanic, ordonand doicilor sa-i ingrijeasca fara a le adresa vreun cuvant. Curiozitatea dementa a imparatului n-a putut fi satisfacuta pentru ca , inainte de a implinii varsta de doi ani, toti copiii supusi experimentului au murit, fara a fi fost atinsi de vreo boala incurabila.

Carenta afectiva , izolarea sociala, mai ales la varstele timpurii- se stie, astazi- produc totdeauna, daca nu sfarsitul letal ,in orice caz tulburari psihice ireversibile.

Omul nu devine om decat in contactul lui permanent cu semenii si cu cultura. ( pag.431, Cercetarea Socologica / Metode si tehnici , Chelcea S. / Marginean I. / Cauc I., editura Destin)

Acum un an aproximativ am intrebat o doamna insarcinata, eu cu bucurie, “este primul copil?”. Ea mi-a raspuns “mai am o fata , el e baiat , deabia astept sa-l dau afara, ca nu mai suport.”

Credeti ca raspunsul de mai sus implica afectivitate?

Si m-am gandit ca foloseste sa enumerati voi, cei care cititi, cateva exemple de manifestare afectiva. Multumesc mult , anticipat!